O poveste despre capacitatea omului de a se adapta unui nou destin…
Dilogia „Vraciul. Profesorul Wilczur” este una dintre cele mai apreciate creații ale scriitorului polonez Tadeusz Dołęga-Mostowicz.
Acesta din urmă reprezintă un mare nume în literatura poloneză, el activând de asemena ca jurnalist și scenarist. Debutul lui cu romanul „Cariera lui Nikodem Dyzma” a cunoscut un succes răsunător, atât în rândul cititorilor, cât și în cel al criticilor. Cu un început atât de furtunos în lumea literaturii, acesta s-a simțit atât de încurajat să continue în acest domeniu încât a început să publice an de an două sau chiar trei romane, până la începutul celui de-al doilea Război Mondial. Creațiile sale au fost atât de apreciate încât cel puțin zece dintre ele au fost ecranizate, printre care și „Profesorul Wilczur”, regizat de Michał Waszynski.
Începutul operei prezintă povestea clasică a unui medic de renume din cadrul celei mai bune clinici din Varșovia: prof. dr. Rafal Wilczur. Fiind cel mai bun chirurg din domeniu, a investit foarte mult timp pentru a ajunge atât de sus și, deși are o familie la care ține enorm de mult, o soție și o fiică, locul de muncă îl ține atât de ocupat încât ajunge să nu mai petreacă timp cu ele. Cum probabil că era de așteptat, într-o zi familia îl părăsește și aici devine povestea mai interesantă. Pe baza furiei dar și a neputinței, întrucât acesta merge în căutarea lor dar nu reușește să le dea de urmă, profesorul recurge la băutură, singura cale ce-l poate aduce în uitare.
Dar datorită stării în care ajunge de pe urma excesului de alcool, se va dovedi că acest neant este mult mai periculos decât ar fi anticipat: acesta este tâlhărit și bătut atât de tare încât ajunge să sufere de amnezie. Nereușind să-și mai amintească nimic despre cine este cu adevărat, e de la sine înțeles că viața lui ia o turnură complet diferită. Pus în fața acestei situații de „om a nimănui”, el se vede obligat să o ia de la capăt și să se descurce în viață. Și, ca în orice început de viață, întâmplările nu se vor arăta mai tolerante cu el, ba dimpotrivă: acesta se va lovi de situații peste care nu mulți reușesc să izbutească.
Personajele în jurul cărora se învârt toate aventurile profesorului aduc fiecare câte un dram de sensibilitate poveștii și ce exemplu mai bun decât acela al Marysiei, fiica doctorului. Datorită amneziei profesorului, care după incidentul violent va căpăta numele de Antoni Koshiba, niciunul dintre ei nu se recunosc dar încă de la începutul comunicării dintre ei, se observă că cei doi vor avea o relație strânsă, fata aducând aerul proaspăt al tinereții în viața protagonistului și acesta din urmă reușind să o încânte cu vorbele părintești ce i le adresează.
Încă de la început se poate observa că autorul intenționează să ne ofere o poveste în care primează puterea omului de a se adapta la tot felul de situații de-a lungul vieții. Și faptul că profesorul Wilczur își acceptă soarta și își vede de noua lui viață arată ce capacitate uriașă de adaptabilitate avem în noi. Am fi surprinși…
În concluzie, este cu siguranță o lectură în dreptul căreia trebuie bifat. Are tot ce-i trebuie: destin, personaje ce influențează într-un mod aparte derularea poveștii, acțiune ce te ține încordat, incertitudine, dragoste dar și dramă.
Și cu acest citat, sper să vă fac poftă la citit:
„Totul trece. Ceea ce cândva părea să fie întreg universul, peste câţiva ani ni se înfăţişează ca un fir de praf şi nu putem înţelege de ce ne-am lăsat furaţi de iluzii.”
Pentru volumul 1, vezi prețurile pe
Pentru volumul 2, vezi prețurile pe
